Te dramuiesc în zgomot şi-n tacere
Şi te pandesc în timp, ca pe vanat,
Sa vad:eşti şoimul meu cel cautat?
Sa te ucid? Sau sa-ngenunchi a cere.
Pentru credinţa sau pentru tagada,
Te caut darz şi fara de folos.
Eşti visul meu, din toate, cel frumos
Şi nu-ndraznesc sa te dobor din cer gramada.
Ca-n oglindirea unui drum de apa,
Pari cand a fi, pari cand ca nu mai eşti;
Te-ntrezarii în stele, printre peşti,
Ca taurul salbatec cand se adapa.
Singuri, acum în marea ta poveste,
Raman cu tine sa ma mai masor,
Fara sa vreau sa ies biruitor.
Vreau sa te pipai şi sa urlu: „Este!”